Expediție europeană pentru bibliotecarii sibieni

12-14 mai 2015: Sibiu-Bruxelles-Parlamentul European-Bruges-Sibiu

În această dimineață o delegație formată din 26 de mândri bibliotecari, minunați colaboratori și destoinici reprezentanți ai autorității publice locale din județul Sibiu a pornit în zbor spre capitala Europei. De știut că alături de sibieni sunt și 4 colege de la Biblioteca Națională a României.

Vizită de studiu vine ca răspuns la invitația dnei Renate Weber, căreia îi mulțumim pentru interesul acordat profesiei noastre și rostului bibliotecii publice în promovarea valorilor comunității la nivel european.

Cu acest prilej, sibienii au ocazia să descopere activitatea Parlamentului European, în strânsă interdependență cu celelalte instituții europene.

Invitația a fost adresată Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, Departamentului Metodic. Comunicare. Programe care a făcut întreaga documentație necesară deplasării.

Vizita deține statutul de study-tours cu schimb de experiență, ca expresie a efortului susținut al bibliotecarilor și reprezentanților autorității publice locale în dezvoltarea rețelei de biblioteci publice în județul Sibiu în cadrul programului Biblionet, proiect care a transformat Sibiul în etalon pentru bibliotecile publice din România și din Europa.

Bibliotecile concept sunt un semn de referință în aria bibliotecilor publice din România și un produs al Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu create de Florinela Anca Vasilescu cu sprijinul primăriilor și al consiliilor locale care au agreat propunerea de reinventare a spațiului și funcției acestei instituții.

Din delegație fac parte reprezentanți

ai bibliotecilor publice din județul Sibiu: Sebastian Dotcoș, primar și Mihaela Stănciulescu, bibliotecară din Marpod - Borcanul cu dulceață de povești; Maria Lupu, bibliotecară din Gura Rîului - Biblioteca Muguri de Brad; Codruța Plăiaș, bibliotecară din Biertan - Biblioteca Lada de breaslă; Maria Grancea, bibliotecară la Biblioteca orășenească Avrig, recunoscută pentru șezătorile domnițelor din Țara Oltului, un grup de 8 colaboratoare ale bibliotecii din localitate;  Eugen Roba, primar și dl. Ionel Șotropa, profesor din Moșna - Biblioteca Pasărea Măiastră; Maria Dancu, bibliotecară din Păuca – Biblioteca din Odaia Mariei și Daniela Prescurea, bibliotecară din Merghindeal – Biblioteca LogoStea;

ai Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu: Silviu Borș, director, împreună cu colegii săi, bibliotecarii Ana Coca, Iuliana Zsold, Daniela Rusu, Iustina Fieraru, Radu Irimie și Bogdan Andriescu;

ai Consiliului Județean Sibiu: Daniela Câmpean, consilier, membru în Comisia de Cultură și membru al Consiliului de Administrație BJ ASTRA Sibiu și Marcel Constantin Luca, vicepreședinte CJS;

ai Bibliotecii Naționale a României: Claudia Șerbănuță, director interimar, alături de bibliotecarele Roxana Sorop și Mihaela Vazzolla.

Invitațiile au fost adresate în primul rând celor care au contribuit direct la proiect, dar și celor care-și pot aduce, în timp, aportul în procesul continuu de implementare al programului de reactivare a bibliotecilor publice la nivel județean și crearea de noi servicii de bibliotecă în conformitate cu nevoile comunității.

Celor două obiective majore propuse de Cabinetul dnei Renate Weber, vizita Parlamentului European și a orașului, de poveste, Bruges, delegația sibiană va adăuga itinerariului său cele mai importante instituții culturale din zonă.

Pentru aportul acordat organizării, mulțumim în mod special dlui Daniel Iovănescu, Consilier Afaceri Europene al Cabinetului de eurodeputat Renate Weber.

FAV

e-Bibliotecar. Aptitudini pentru Bibliotecarul Modern

Bibliotecarii publici din județul Sibiu au oportunitatea de a-și dezvolta și certifica aptitudini de lucru în mediul informațional electronic. Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu se numără printre cele 10 biblioteci publice din țară în care se derulează proiectul e-Bibliotecar. Aptitudini pentru Bibliotecarul Modern organizat de ANBPR (Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România) în parteneriat cu ECDL România.

Bibliotecarii din toate bibliotecile publice din județul Sibiu (municipii, orașe, comune) pot solicita certificarea oficială a competențele digitale la standard internațional pentru profilul ECDL, reușind în acest fel să se înscrie în direcția de redefinire a bibliotecilor ca spații active care beneficiază de aria tehnologiilor digitale. La nivel național, proiectul este orientat spre dezvoltarea competențelor digitale pentru 1.000 de bibliotecari și personal auxiliar din bibliotecile publice din rețeaua ANBPR.

Certificatele ECDL se pot obține prin intermediul următoarelor instituții: Biblioteca Județeana Gheorghe Șincai Bihor, Biblioteca Metropolitană București, Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila, Biblioteca Județeană Octavian Goga Cluj, Biblioteca Județeană I.H. Rădulescu Dâmbovița, Biblioteca Județeană Alexandru și Aristița Aman Dolj, Biblioteca Județeană Ștefan Bănulescu Ialomița, Biblioteca Județeană Ioniță Scipione Bădescu Sălaj, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, Departamentul Operațional ANBPR. 

În urma unei analize interne ANBPR au fost agreate 3 niveluri de competență IT accesibile atât personalului de specialitate, cât  și celui auxiliar din bibliotecile publice.

Nevoia actuală de informație și creșterea gradului de utilizare a tehnologiei schimbă substanțial modelul tradițional al serviciilor bibliotecii publice. În prezent, bibliotecile sunt informaționale complexe, centre de educație permanente. Prin dezvoltarea competențelor personalului de bibliotecă în utilizarea mijloacelor IT&C, ANBPR si ECDL ROMÂNIA contribuie la diversificarea și modernizarea ofertei de servicii adresate publicului larg și la repoziționarea bibliotecarilor în relația cu utilizatorii.

În baza parteneriatului ANBPR — ECDL  ROMÂNIA, bibliotecile publice agreate în acest proiect au acces și la alte forme de colaborare în domeniul educației și certificărilor, cu beneficii pe termen lung.

Evoluția și integrarea rapidă a tehnologiei digitale își lasă amprentă și pe nevoile actuale ale comunității în interacțiunea cu spațiul bibliotecii publice, iar aceasta, prin diversificarea serviciilor disponibile la nivelul instituției, poate veni în întâmpinarea cerințelor actuale de informație și comunicare.

Competențele digitale la standard certificat internațional sunt instrumentul real pentru mijlocirea unei activități eficiente a bibliotecarului public la nivel intern, dar în special în relație cu publicul larg. Certificarea ECDL oferă deținătorului său o bază standard de cunoștințe IT necesară în noua societate informațională ce se află în continuă dezvoltare.

ECDL ROMÂNIA                                                                                                                                     Permisul european de conducere a computerului (ECDL — European Computer Driving Licence) este cel mai răspândit program de certificare a competențelor digitale recunoscut la nivel internațional în 150 de țări și numără până în prezent 13 milioane de persoane înregistrate în program.

În afara Europei, certificarea este cunoscută sub numele ICDL (International Computer Driving Licence).

ECDL ROMÂNIA este Operatorul Național al licenței ECDL în România, cu o rețea de peste 700 de centre de instruire și testare acreditate pe întreg teritoriul țării.

Pentru mai multe informații accesați www.ecdl.ro sau www.ecdl.org.

Detalii și înscrieri:

la Secretariatul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, str. George Barițiu nr. 7, telefon 0269 210551

O zi de nota 10 pentru 6 bibliotecare sibiene

Vineri dimineață, 10.10., a avut loc întâlnirea bibliotecarilor din județul Sibiu în formula unei întâlniri metodice. 

Dintre toți, doar 6 s-au învrednicit și au dovedit conștiință profesională: Maria Lupu – Biblioteca Muguri de Brad din Gura Rîului, Daniela Prescurea – Biblioteca din Merghindeal, Mihaela Dănulețiu – Biblioteca din Cristian, Adina Roșca – Biblioteca din Roșia, Emilia Hîrbea – Filiala Bâlea a BJ ASTRA Sibiu și Dana Rățoi – Filiala Valea Aurie a BJ ASTRA Sibiu.

Chiar și în aceste condiții, absența colegilor nu m-a descurajat și am deschis sesiunile de inițiere în practica Poveștilor digitale prin utilizarea spectaculosului soft Windows Live Movie Maker, existent pe toate echipamentele IT marca Biblionet. 

Ritmul trebuia să fie alert, deoarece, conform programului, după sesiunea de curs ne așteptau colegii de la Biblioteca Facultății de Teologie ”Andrei Șaguna” din Sibiu pentru a ne conduce în sălile lor de tezaur, care nu se deschid decât celor care fac parte din breaslă. Iar, ritmul trebuia să rămână alert, deoarece după întâlnirea metodică aveam de făcut un drum lung, până la Moșna, unde spre seară se oficia deschiderea bibliotecii publice din localitate.

Unele zile sunt special făcute pentru aduce cu ele întâmplări frumoase. Cu siguranță, o astfel de zi, a fost ziua de vineri.

Și pentru ca atmosfera să invite la creativitate toate lucrurile au început cu un ceai englezesc și un sirop din muguri de brad muntenesc, din Gura Rîului. S-au creat echipele și s-au deslușit comenzile simple, dar cu efecte vizuale atât de frumoase ale softului de editat filme de prezentare.

S-a lucrat cu același folder de imagini și sunete, pentru a pune în valoare diversitatea și stilul.

Am închis ușa Cabinetului metodic și ne-am zorit la colegii de la Șaguna, care pe lângă bibliotecă și colecțiile speciale de carte ne-au condus în Capela, iar apoi în muzeul Institutului Teologic, părți integrante de identitate. Poate puțini știu, dar Capela este construită deasupra depozitului mare al Bibliotecii, pentru că așa cum se cade, întreaga slujire întru spirit se construiește pe Cuvânt. Pentru toate informațiile primite, mulțumim ghidului nostru, bibliotecarei Iuliana Streza.   

Interesul ne-a fost răsplătit cu o Carte de Rugăciuni (ed. a 2-a, Sibiu: Editura Andreiana, 2009) și o alta de studii de Teologie liturgică (Laurențiu, Mitropolitul Ardealului – Plinitu-s-a, Hristoase, taina rânduielii tale. Sibiu: Editura Andreiana, 2012) care vor completa colecția de carte din fiecare bibliotecă din județul Sibiu.

Le mulțumesc colegelor prezente pentru efortul de a străbate drumuri lungi, până la ASTRA mare, și le felicit, totodată, pentru determinare, creativitate și felul frumos de a vedea lumea.

FAV

Zilele Culturale ale Județului Sibiu în Mărginimea Sibiului

Periplul Bibliotecii Județene continuă și în acest sfârșit de săptămână în două din cele mai renumite localități din Mărginimea Sibiului: Cristian și Rășinari.

Sâmbătă dimineață, la ora 10:00, vom inaugura sediul nou al bibliotecii publice din comuna Cristian și totodată intrarea acesteia în rețeaua Biblionet. Sperăm să fie un start pe măsură efortului depus de ambele tabere, Primăria Cristian și Biblioteca Județeană, pentru ca acest moment să fie posibil.

Cărțile sunt aranjate, echipamentele IT instalate, o nouă bibliotecară, Mihaela Dănulețiu, pusă pe făcut minuni, așadar este momentul porivit să deschidem larg porțile bibliotecii publice de aici.

Cu aceeași ocazie vom asculta și poveștile locului rostite de cei mici în atelierul ”Spune-mi o poveste despre satul tău”. Cu siguranță vom descoperi această frumoasă localitate dintr-o perspectivă inedită, din Cuibul de Barză, tema atelierului de aici.

După-amiază, la ora 16:00, vom ajunge la Rășinari, un loc atât de special pentru cei îndrăgostiți de tradiții și filosofie, pentru că a venit și rândul și celor mai mici rășinăreni să ne spună povești încă-ne-auzite. Vreau să mărturisesc că după ce i-am cunoscut, am ales pentru ei o temă de avangardă: Raiul de pe Coasta Boacii: reload. Și, abia aștept prezentările lor, care din motive meteo nefavorabile nu se vor desfășura pe Coastă, acolo prin raiul copilăriei lui Emil Cioran și al tuturor celor născuți în acest sat românesc de poveste, ci în spațiul bibliotecii din localitate, păstorită de Sorița Albu.

Sperăm ca aceste momente să aducă rost, speranță și lumină tuturor celor prezenți.

Povestea continuă!     

F.A.V.

Biblioteca Publică din comuna Cristian se reDeschide!

La sfârșitul săptămânii trecute au fost livrate echipamentele IT via IREX prin programul Biblionet Bibliotecii Publice din comuna Cristian. Deschiderea oficială a noului sediu și a ofertei info-educative va avea loc sâmbătă, 21 iunie, la ora 10:00.

Eveniment înscris pe Agenda Zilelor Culturale ale Județului Sibiu în Mărginimea Sibiului

Merghideal - biblioteca din centrul țării

Vă invităm la inaugurarea bibliotecii publice din comuna Merghindeal care va avea loc sâmbătă, 31 mai 2014, la ora 11:00.

Deschiderea oficială a bibliotecii va fi însoțită de ceremonia de deschidere a serviciului Calculatoare cu Internet pentru Public derulat prin programul Biblionet, ocazie cu care se va desfășura și atelierul de scriere creativă și storytelling ”Spune-mi o poveste despre satul tău”.

Manifestările sunt incluse pe Agenda Zilelor Culturale ale Județului Sibiu, ediția de vară, 2014.

Evenimentul va avea loc la sediul Bibliotecii din incinta Primăriei (Merghindeal, nr. 60)

Organizatori: Primăria Merghindeal
Parteneri: Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, Fundația IREX București

o zi, 23 aprilie - două evenimente

Câteva gânduri în urma unei experiențe frumoase

Maria Lupu, bibliotecară

Biblioteca Muguri de Brad, Gura Rîului, jud. Sibiu

În perioada 27–29.01.2014 am avut onoarea să particip la un curs de metode și instrumente de educație non formală,  la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu.

Am ajuns în sală, m-am așezat, i-am observat atent pe ceilalți participanți, de diferite vârste și am încercat să mă identific cu vreunul dintre  ei. M-am simțit  un pic  speriată,  stingheră. Doar fața veselă a Ancăi m-a încurajat puțin.

Maria Lupu

S-au prezentat cele două ”treinărițe” care urmau să ne învețe, să ne lumineze, Romina și Trompy. Cu ajutorul lor, prin niște minunate jocuri de cunoaștere  am intrat ușor in atmosfera de joc și i-am cunoscut pe colegii cu care trebuia să petrec acele 3 zile.

Atunci mi-am dat seama că acei oameni sunt minunați și că  mulți dintre ei sunt asemeni mie, că nu au mai făcut asemenea activități sau dacă le-au făcut nu le-au numit metode de educație non formală, dar am întâlnit și specialiști, oamenii care lucrează pe proiecte de tineret de la care am avut multe lucruri de învățat.

Ce ne-a adus împreună pe toți acei oamenii, este faptul că avem interese comune, că am mers acolo din dorința de a cunoaște și a ne dezvolta dar aceasta pentru a-i ajuta pe alții să se dezvolte.

Am trăit clipe minunate, la început cu teamă că nu o să pot face față provocărilor, cu emoții și bucurii atunci când am primit încurajări și când am reușit să ducem la bun sfârșit sarcinile pe care le-am avut de îndeplinit. Am trăit bucuria de a face parte dintr-o echipă, bucuria de a mă simți parte importantă din acel grup, cu care am luat parte la niște activități frumoase.

Am învățat că prin metode plăcute, distractive cu un conținut lejer, în care se îmbină distracția cu provocarea și cu studiul, tinerii câștigă încredere și respect de sine, în timp ce se distrează și  socializează cu egalii lor.

În urma acestei experiențe, vreau să aplic ceea ce am învățat, organizând astfel de activități în comunitatea pentru care lucrez ca bibliotecar.

Vreau să organizez activități prin care tinerii și întreaga comunitate din Gura Rîului să își  lărgească și să-și completeze orizontul de cultură, îmbogățindu-și cunoștințele din anumite domenii. Să descopere tradițiile, obiceiurile, să descopere frumusețile împrejurimilor legendele, poveștile locului, să cunoască fauna și flora specifică zonei.

Vreau să sprijin alfabetizarea grupurilor sociale defavorizate prin diferite activități organizate în bibliotecă, jocuri prin care tinerii, persoanele cu dizabilități să se cunoască, să știe că mai sunt și alții asemenea lor.

Vreau ca biblioteca să fie cadrul de exersare și de cultivare a diferitelor înclinații, aptitudini și capacități, de manifestare a talentelor, prin organizarea de seri de creație, șezători, concursuri, spectacole. Și lista ar putea continua, dar nu așa cu ”vreau să fac” ci cu ”am făcut asta sau am încercat”.

Am plecat de la curs fericită,  încrezătoare cu speranța că voi putea realiza ceea ce mi-am propus,  că nu sunt singură că mereu voi găsi sfaturi și susținere de la cei pe care i-am cunoscut  aici.

Reflecție asupra metodei nonformale ”Biblioteca vie”

Codruța Plăiaș

Biblioteca “Lada de breaslă” din Biertan

Am ales din cursul de educație nonformală o metodă care se potrivește foarte bine într-o bibliotecă, așa-numita “Biblioteca vie”.

Este un lucru minunat ca alături de cărți, într-o bibliotecă să fie aduși oameni care au o poveste de spus; povestea vieții lor, în primul rând. Câte povești vor exista încă în lumea satului și câte vor fi fost spuse la șezătorile de odinioară!

Într-o lume în care oamenii comunică superficial și sub presiunea timpului ce nu mai lasă loc de profunzime, este binevenită vorba spusă cu tihnă și răgaz. Totuși, oamenii nu sunt cărți pe care să le deschidem oricând și oricum, ci se deschid singure atunci când au mediul propice și dispoziția necesară. Dacă forțăm deschiderea s-ar putea să distrugem cartea și să ne fie imposibil a o mai citi.

Fiecare dintre noi este o carte mai mult sau mai puțin interesantă, mai complexă sau mai simplistă, dispusă spre deschidere sau, dimpotrivă, tabu.

Cartea trăiește în timpul și în afara timpului când a fost scrisă. Așa și cartea vie cuprinde în ea trecut, prezent și viitor, subiectiv și obiectiv, un amalgam de trăiri și sentimente. O carte vie nu se poate citi superficial punctând doar lucrurile care prin ochii noștri sunt văzute ca importante. Să învățam ascultarea cu inima și trecerea dincolo de cuvinte.

  

Odaia cu povești a Mariei

la Biblioteca publică din Păuca

În 19 septembrie, deschiderea oficială a serviciului Biblionet (calculatoare cu internet pentru public) din comuna Păuca a coincis cu un moment special, realizat în cadrul Zilelor Culturale ale județului Sibiu de pe Țara Secașelor, respectiv cu biblio-atelierul de scriere creativă Spune-mi o poveste despre satul tău.

Am pornit către Păuca, cu încredere și optimism, demn de închiderea ediției de Toamnă a manifestărilor județene. Știam că la Păuca sunt copii minunați, Feți-Frumoși și Ilene Cosânzene, cu care m-am întâlnit într-un speed-training  înainte de expunerea oficială a poveștilor, o știam pe Maria Dancu, dedicată și luptătoare pentru locul numit în sat ”bibliotecă” și mai știam și câțiva oameni din Primărie, interesați de bunul mers al lucrurilor.

Și chiar așa, am fost luată prin surprindere, deoarece Maria mi-a pregătit o surpriză cu totul și cu totul făurită din dragoste pentru omuleții cu care lucrează și pentru meseria de bibliotecar, meserie care, cel puțin în ultima vreme declară că o inspiră și că, nu de puține ori sufletul îi este mângâiat prin ceea ce face: ”de când cu Biblionetul,  lucrurile s-au schimbat, iar locul acesta (biblioteca) îl văd din altă perspectivă”, îmi tot spunea Maria, până nu demult.

Dar, vorbe rostesc toți, fapte care să susțină cuvintele, mai puțini. De când am coborât din mașină, am identificat primeneala locului, a curții bibliotecii, în mod special, care se vedea că este lucrată cu știința grădinarului îndrăgostit de flori. Pământul era reavăn, iar în contrast cu el, florile multicolore invitau să faci pasul înainte, până dincolo de ușa de intrare, unde mă aștepta Maria.

V-am pregătit o surpriză, mi-a spus, sper să vă placă. Am lucrat la ea, până azi noapte, târziu, cu nora mea. Gândul meu zbura la prăjituri sau la alte bunătățuri cu care să-i răsplătim pe micii povestași de Păuca, pe lângă darurile oferite de Biblioteca ASTRA.

Și, chiar dacă, nimic din împrejur nu promitea ceva ”atât de special”, Maria mă invită să văd camera amenajată special pentru povestași și pentru toți cei care de acum înainte vor să cerceteze lumea cărților, a cuvintelor înțelepte și a personajelor pozitive. Și, da, cu adevărat, am pășit într-o odaie ca altădată, în care fiecare detaliu era bine pus la locul lui. Nu ne-a rămas decât să ne minunăm, să așezăm scaunele pe lângă laviță, să înființăm deja bine-cunoscutul jilț al povestitorului și să așteptăm oaspeții pentru a purcede în Tărâmul Timpului Magic, tema de studiu a povestașilor păuceni.

Și-am pornit povestea, iar odaia Mariei s-a umplut de întâmplări de demult, de zâmbete ghidușe, de comentarii, gen ”Dar, chiar așa a fost”. Și pentru că odaia cu povești a Mariei era atât de primitoare, după ceremonia de răsplătire și aplaudare a celor mici, ceremonia de deschidere a CIP-ului s-a desfășurat tot în odaie, așa ca într-o continuare firească a timpurilor fantastice de prefacere a unor spații uitate, până nu demult, atât de om, cât și de timp.

Povestitorii sunt, prin definiție, prietenoși, pentru că știu taina cuvintelor care leagă suflete și dezleagă neînțelegerile, fapt pentru care doar pentru ”fotografia-martor” de tăiat panglica ne-am urcat în spațiul destinat calculatoarelor primite în dar de la prietenii noștri de la IREX.

Și, așa cum bine vă imaginați, petrecerea de re-start a bibliotecii din Păuca s-a încheiat cu zâmbetul pe buze și în suflet, și cu promisiunea de a merge mai departe, împreună.


Florinela Anca Vasilescu

O altă cronică a Sibiului - Hermannstadt (1930-2000) - Ion Mariș

Eveniment: Lansare de Carte 

Autor: Ion Mariș

Titlu: O altă cronică a Sibiului – Hermannstadt (1930-2000)

Organizatori: Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Locul: Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, Sala Festivă (corp A, etaj 2), str. George Barițiu, nr. 5

Data: Miercuri, 24 iulie 2013

Ora: 12:00

O altă cronică a Sibiului – Hermannstadt (1930-2000) este titlul unui studiu minuțios realizat de prof. Ion Mariș, director al Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu între anii 1986-2004.

Conform opiniei autorului, chiar dacă perioada cercetată din punct de vedere istoric este extrem de scurtă (1930-2000) a înregistrat transformări benefice pentru Sibiu și locuitorii săi. Informațiile culese se doresc a fi necesare atât pentru specialiștii istorici, cât și pentru publicul interesat de istorie locală.

Ca instrumente de lucru au fost consultate documente despre Sibiu din arhive, periodicele locale și centrale românești, maghiare și germane, dar și lucrări de sinteză, anuare, ghiduri, tratate istorice referitoare la Sibiu și împrejurimi.

Tabloul faptelor și al întâmplărilor este atât de variat, urmărit aproape săptămânal pe perioada 1990-2000, încât este aproape o panoramare a vieții cotidiene în care Sibiul s-a transformat în timp din oraș, în comună urbană, sediu de provincie, municipiu de subordonare regională, capitală de județ, până la statutul de Capitală Culturală Europeană, în 2007.

Cartea, un produs editorial al Bibliotecii Județene ASTRA, Editura Armanis: 2013, conține imagini preluate din colecția de Periodice: Calendarul Sibiului 1934-1938, 1947, respectiv Almanahul Scânteia 1974.

Momentul lansării volumului se va bucura de prezența și contribuția critică a prof. dr. Vasile Ciobanu, cercetător științific - Institutul de cercetări socio-umane Sibiu, dr. Alexiu Tatu, șef serviciu - Direcția Județeană Sibiu a Arhivelor Naționale și dr. Silviu Borș, directorul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu.

schimb de experință româno-suedez

În luna mai, timp de 7 zile, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu a primit o delegație suedeză din partea Bibliotecii din Hässleholm. Vizita de studiu a fost posibilă prin accesarea unui grant al Uniunii Europene prin programul Grundvig Visites and Exchanges.

Hässleholmul este un orășel din sudul Suediei, cu o populație de aproximativ 50.000 de locuitori, care are o bibliotecă centrală și 6 filiale. Orașul este înconjurat de o natură minunată cu păduri și lacuri, dar și de vestigii  istorice. Edilii orașului au în sarcina lor și răspunderea unui castel medieval, unde pe timpul verii se organizează o mulțime de activități culturale.

Din delegație au făcut parte trei bibliotecare suedeze: Karin Sjoberg, Maria Dimblad și Cristina Cismaș care, cu ani în urmă, a lucrat și la Biblioteca ASTRA din Sibiu. în biblioteca din Hässleholm fiecare lucrează în locuri diferite, având și experiențe de muncă diferite, ceea ce a constituit un avantaj pentru întregul study tour din Sibiu.

Au fost o mulțime de lucruri interesante de văzut, dar obiectivul principal a fost de a urmări îndeaproape activitatea profesională a colegilor români, felul în care este înțeleasă educarea adulților în spațiul bibliotecii.

În timpul vizitei au fost prezentate multe din secțiile bibliotecii, atât din clădirea nouă cât și din clădirea veche. Au fost deosebit de impresionate de colecțiile speciale și au constatat că bibliotecile din România, comparativ cu cele din Suedia, au misiuni diferite. În Suedia literatura, cartea veche este păstrată în colecțiile marilor biblioteci universitare, în timp ce bibliotecile publice se ocupă în mod special cu prelucrarea și punerea la dispoziția publicului atât a cărților noi cât și ale altor materiale audio-vizuale. Cu toate că bugetul bibliotecilor a fost micșorat substanțial, totuși în Suedia politica de achiziții cu carte nouă este mult mai generoasă.

În ceea ce privește tehnica s-a constatat că atât România, cât și Suedia prioritizează punerea la dispoziția publicului a accesul la calculatoare, a accesului la Internet, iar la acest capitol,  biblioteca din Sibiu este mult mai bine dotată decât cea suedeză, care deține în filiale câte două calculatoare pentru public, iar la centru doar 5 calculatoare.  

De-a lungul vizitei au reușit să viziteze și alte biblioteci: o filială a Bibliotecii județene, mai multe biblioteci școlare, o bibliotecă rurală și biblioteca universitară. La Muzeul Brukenthal au admirat biblioteca și colecțiile de artă. La sfârșitul săptămânii au vizitat orașul medieval Sighișoara, iar duminică am ajuns la Alămor, localitate în care am fost fascinate de dansul, cântecul, costumele populare ale localnicilor și de preparatele culinare ale acestora.

Karin, Mia și Cristina doresc să mulțumească colegilor de la Biblioteca Județeană ASTRA din Sibiu pentru interesul  și căldura deosebită care le-au fost arătate pe parcursul vizitei lor la Sibiu.

Cristina Cismaș

despre campanie și entuziasm

Sunt anumite dimineți în care entuziasmul profesional intră în zona de avarie, fiind acoperit de oboseală și circumspecții. Și, chiar dacă, în toate proiectele propuse convingerea personală este definitorie, în impactul cu marele zid al indiferenței generale, aceasta prezintă leziuni ușoare-descurajatoare. În astfel de momente, caut (exclus google :) un semn, invoc o confirmare că sunt pe drumul cel bun.

Și da, motoarele se ambalează din nou, iar pentru asta nu a fost nevoie de o revoluție, ci doar de câteva cuvinte dintr-un e-mail care demonstrează că povestea merită să meargă mai departe, iar obstacolul nu este altceva decât un filtru al propriei determinări.

Mulțumesc acestui om minunat, care a salvat o dimineață mohorâtă: 

Buna ziua,

   Am gasit in ziarul "Sibiu100%" o mentiune cu titlul "Doneaza o carte copiilor din satele sibiene". 

Daca ajuta cu ceva, imi desfasor activitatea pe bulevardul Mihai Viteazu. As putea sa colectez aceste carti pentru cei care locuiesc in zona sau as putea distribui flyere despre aceasta actiune sau altele.

Concret, ma ocup cu vanzarea de popcorn (comert ambulant) si sunt oricum pe strada, daca pot spune asa.

Daca gasiti o oportunitate in ceea ce v-am scris, va rog sa ma contactati.

Colaborez si cu Muzeul Satului Sibiu, pentru care distribui flyere.

    Cu stima,

        C. M.

foto by: http://browse.deviantart.com/?order=9&q=enthusiasm&offset=24#/dkg6td

În Polonia, Biblioteca se deschide pentru toți

La Conferința Internațională a Trainerilor Bibliotecari de la Sinaia (8-9 decembrie 2011) un moment deosebit a fost creat de prezentarea echipei de traineri din Polonia, țară în care se implementează programul Biblionet.

Formula personalizată a acestora poate fi, pentru unii o sursă de inspirație, pentru alții un etalon de comparație, iar pentru mulți un prilej de meditație:

Cuvânt

De 150 de ani Sibiul este o carte deschisă, pe filele căreia cei ce și-au găsit rostul în burgul transilvănean au compus, prin trecerea cotidiană, un rând în marea cronică a acestei comunități.

La ceas aniversar, vreau să privim aceste mărturii, dar ales generatorul celui mai important motor al culturii scrise a românilor din Transilvania: Biblioteca ASTRA.

Nu departe de locul unde ființează acum biblioteca publică, în urmă cu 150 de ani s-a aprins o scânteie din cremenea spiritelor luminate de atunci, care au crezut cu tărie în emanciparea prin cultură a tuturor românilor, a devenirii lor și autorealizării prin știință de carte.

Cine și-ar fi imaginat că gestul simplu de strângere a câtorva volume pe două polițe de raft avea de fapt rol de gest ritual, capabil să declanșeze o revoluție culturală, prin formarea unui fond uriaș de carte, documente, manuscrise, periodice, hărți, și de curând e-book-uri, dvd-uri, și alte inter-, multi-media care să servească neîntrerupt și cu onoare, timp de un secol și jumătate una din cele mai evidente nevoi ale oamenilor, aceea de a descoperi drumul care traversează câmpiile arse ale prejudecăților?

Nașterea primei biblioteci a românilor din Transilvania a fost posibilă prin înființarea Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român (1861), grupul de inițiativă care a primenit spiritul unui popor întreg, pregătindu-l momentului de grație în care și-a redobândit statutul de națiune liberă, independentă și creatoare de valori autentice.

Prin toate acțiunile și serviciile sale, Biblioteca ASTRA a încercat să rămâne un reper pentru comunitate, indiferent de volbura vremurilor care au pus la încercare anduranța și credința că, în cele din urmă, binele învinge. Forța pentru un astfel de parcurs liniar și ascendent s-a datorat activării testamentul moral al ctitorilor săi prin tezaurizare și promovarea colecțiilor sale. Astăzi, îi evocăm pe toți cei care au slujit biblioteca și cuvântul ca formă de comunicare atât a tradiției, cât și a inovației.

Prezența Dumneavoastră la eveniment ne bucură și ne onorează. Vă dorim, așadar, să re-descoperiți Biblioteca ASTRA și valorile propuse de cei care și-au făcut din profesia de bibliotecar un habitus, din care răzbate dragostea pentru înțelepciune și pentru cei ce trudesc pentru dobândirea ei prin lectură.

150 de ani în slujba lecturii

În cadrul acțiunilor dedicate aniversării a 150 de ani de la înființarea Asociațiunii ASTRA ( 1861-2011), Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu propune specialiștilor și publicului său două evenimente speciale, la care vă invităm să luați parte:

Vineri, 4 noiembrie 2011

ora 14:00 – dublu-eveniment: Vernisajul expoziţiei „Asociaţiunea ASTRA – 150 de ani (1861 – 2011), Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu (foaier, Corp B) și Lansarea nr. 10 al Revistei Transilvania, dedicat momentului aniversar.

12:00 – 19:30: Sesiune de comunicări ştiinţifice cu tema ”150 de ani în slujba lecturii”, pe secţiuni, cu participarea colegilor de breaslă de la Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Biblioteca Judeţeană Octavian Goga Cluj-Napoca, Biblioteca Judeţeană Gorj, Biblioteca Judeţeană Bistriţa Năsăud, Biblioteca Judeţeană Braşov,Biblioteca Judeţeană Arad, Universitatea 1 Decembrie Alba Iulia, Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu, Biblioteca Muzeului Naţional Brukenthal Sibiu, Biblioteca Central Universitară Sibiu, Biblioteca Judeţeană Reşiţa, Biblioteca Judeţeană ”Panait Istrati” Brăila, Biblioteca Judeţeană Satu Mare, OSIM, Biblioteca Judeţeană Tulcea, Biblioteca Judeţeană Botoşani și Banca Naţională a României.

reConfigurare sau O zi plină de ”mulțumesc”

40 de grade Celsius, aerul arde și face ca lumea pe care o traversez să se distorsioneze și să devină elastică și lipicioasă.

Mașina bibliotecii își face bine treaba și mă duce până la Axente Sever, locul în care biblioteca a fost închisă, cu echipamentul Biblionet cu tot. Dar, viața merge mai departe, așa că iau cele 4 computere și perifericele aferente, scriu rapid procesul verbal și aleg să merg în locuri în care bibliotecile înfloresc, atât de frumos, încât deșteptarea lor la viață influențează benefic viața comunităților în care și-au făcut cuib: Ațel, Nocrich și Tălmaciu.

Sute de kilometri, în zigzag, cu gândul departe, la corespondența care mă așteaptă în biroul de la ASTRA-mamă și la convențiile parteneriale pentru evenimentele de săptămâna viitoare. Aș inventa două ore în plus pe cadranul ceasului. Localitățile prin care trec sunt toate calcificate de soare, încremenite, iar corpul meu își amintește de oboseală. Nu-mi plac bibliotecile închise, iar cele abandonate mă întristează.

Mașina se oprește în fața bibliotecii din Ațel, loc frumos și bun. Din curtea plină cu flori a apărut cu un zâmbet uriaș, Camelia, singura bibliotecară din ținut. Bucuria este sinceră, și-a dorit foarte mult încă un computer pentru CIP-ul ațelean.

Descărcăm cutiile, instalez aparatul: merge, windows-ul se încarcă, iar conexiunea la internet se face instant. În sală, un grup de tineri, îmi studiază fiecare gest. De acest tip îndemânare tehnică, eu însămi sunt surprinsă. Mă ridic din fața computerului și instantaneu un băiat sfios îmi ia locul. Este emoționat. Îl întreb Ce s-a întâmplat, iar el îmi răspunde cu lacrimi în ochi, Încă, nu știu.

Accesează site-ul Admitere 2011 și se caută pe listele nesfârșite ale elevilor intrați la liceu. Nu se găsește, din prima, dar își face timp să-mi spună șoptit: vă mulțumesc pentru ceea ce faceți, cuvinte ce-mi invadează ființa, cu puterea unui pahar cu apă rece și vie. Nu așteaptă răspuns, se întoarce repede la site-ul oglindă, care îi va da o informație, atât de importantă pentru destinul lui. Îi mulțumesc și eu în gând, și aleg să merg mai departe, spre Nocrich și Tălmaciu, în cealaltă parte a ținutului.

De câte ori ajung în Nocrich, știu că biblioteca este deschisă, iar această garanție îmi este validată și astăzi. Așa cum mă așteptam, curtea e plină de vară, iar biblioteca, de fetițe îmbrăcate în roz. Încă un computer prinde viață și-și deschide prompt interfața.

Discutăm despre posibilitatea dotării cu încă două mese și scaunele aferente, apoi despre două proiecte, dintre care unul sunt sigură că va fi cel mai interesant din întregul program național. Și, salt înainte!

Se lasă seară, dar căldură nu lasă lumea din chingile ei. Nu pot să nu admir anduranța domnul Mitică, șoferul instituției.

Biblioteca din Tălmaciu este plină de copii și prăjituri cu răbarbără. Aici descărcăm 2 computere. Le montez și le conectez la ”sursa” Explorer. În timp ce despleteam cablurile de alimentare, apare, în ușa sălii, un fir de fetiță: Vă aștept de mult, vă mulțumesc că ați venit! De cât de mult mă aștepți o întreb. De foarte de mult, nici nu vă puteți imagina!

Îmi plac poveștile, așa că prind rostul dintre cuvinte și aștept să-și continue discursul din ușa sălii de bibliotecă: cred că vă știu, pentru că am auzit multe lucruri despre dumneavoastră. Mai știu, că parte din cărțile de aici au fost cândva într-o bibliotecă plină de copii de care aveați grijă, la fel ca și câteva din jucăriile care stau printre cărți. Știe multe, fetița-fir-de-păpădie…

Fac câteva poze și plec. Este trecut de ora șapte a serii. Cumpăr din zbor un tort, pentru că acasă mă așteaptă un puști care a reușit să se transforme în licean, dar până acasă redactez automat comunicatul de presă:

În urma închiderii bibliotecii din Axente Sever, Fundația IREX România, la recomandarea Bibliotecii ASTRA Sibiu, a decis repartizarea echipamentului (4 computere) în comunitățile în care biblioteca publică și-a făcut mult mai mult simțită prezența prin activarea CIP (calculatoare cu internet pentru public): Ațel (1), Nocrich (1) și Tălmaciu (2).

De această acțiune s-a ocupat Florinela Anca Vasilescu, bibliotecar - coordonator județean al Programului Biblionet – lumea în biblioteca mea.

Așteptăm vești din bibliotecile desemnate despre noile servicii puse la dispoziția comunității.

Și dincolo de conexiunile invizibile ale internetului, descopăr un alt tip de conexiune, mult mai valoros, în care rețeaua se compune din vise și destine, și care prinde putere prin munca bibliotecarilor. Același flux mă face să rezist într-un sistem neprietenos. La urma urmei, a fi bibliotecar în ziua de azi nu mai reprezintă doar o meserie sau doar un rol profesional, ci o provocare autentică și dramatică în slujba Cuvântului, pentru care merită să lupți.

Participare românească la Conferința pe tema inovației în bibliotecă

Târgul de inovații în bibliotecă și e-governance

Kiev, 11 aprilie 2011

Bibliomist-ul ucrainian, echivalentul programului Biblionet din țara noastră, a reușit să aducă laolaltă mai mult de 450 de bibliotecari şi oficiali guvernamentali din întreaga Ucraina pe 11 aprilie, în cadrul unei Conferințe dedicată inovațiilor în bibliotecă și e-governance.



Evenimentul și-a propus să creeze un mediu în care bibliotecarii pot împărtăşi experienţele despre serviciile inovatoare pe care le oferă, prezentând într-o formulă interactivă, guvernului şi publicului larg, modul în care bibliotecile ajută la îmbunătățirea vieții în fiecare tip de comunitate.
Organizatorii au inclus o expoziție cu 50 de standuri ale bibliotecilor publice care au avut astfel posibilitatea să prezinte serviciile lor inovatoare, precum şi organizaţiile care oferă servicii pentru biblioteci, editori de resurse electronice şi firmele din domeniul tehnologiilor.

În cadrul expozitiei, un juriu format din oficiali guvernamentali a selectat cele mai inedite servicii. Vizitatorii, la rândul lor, au avut și ei şansa de a vota standul preferat, în vederea acordării premiului ”People's Choice".

Împreună cu expunerea, târgul a oferit o serie de prezentări, panouri şi training-uri. Tematica sesiunilor a inclus: Bibliotecile, Centre comunitare; Biblioteci şi strategii de cooperare cu Guvernul; Oportunităţi de finanţare şi de parteneriat pentru biblioteci; Surse electronice de informare guvernamentală; Ministerul Educaţiei - Prezentarea sistemuuil electronic de admitere în universităţi; Biblioteca de informare noi şi Outreach Canale; Web 2.0 şi utilizarea în biblioteci; Biblioteca Outreach: Relația cu mass-media; Cărțile electronice, o resursă în Bibliotecă; şi Biblioteca Inovatii Next Door: experiențele din Polonia, România şi Lituania.

Evenimentul a fost deschis de către prim-ministrul ucrainean Mykola Azarov, ministrul Culturii Mykhailo Kulyniak, Director al Global Bill şi Melinda Gates Foundation iniţiativa privind Bibliotecile Deborah Jacobs şi Preşedintele IREX W. Pearson Robert. Co-organizatori ai manifestării au fost Asociația Bibliotecilor din Ucraina, Ministerul Ucrainean al Culturii, Secţia Afaceri Publice a Ambasadei SUA şi Programul de dezvoltare parlamentară.

Bibliomist s-a bucurat și de prezența delegaţiilor internaţionale de bibliotecari şi personal Global Libraries din Polonia, România şi Lituania.
Din partea României au participat Paul-Andre Baran, Luminița Petrescu, Monica Grecu, Paul Pînzariu, Daniel Pop și Andrei Bogdan Anichiforesei, din partea Fundației IREX București, precum și Florinela Anca Vasilescu și Onuc Nemeș Vintilă, din partea Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu.
Coordonatorii de program Biblionet, Florinela Anca Vasilescu, Daniel Pop și Andrei Bogdan Anichiforesei au susținut în cadrul unei sesiuni dedicate serviciilor inovatoare de succes, trei conferințe cu activitățile reprezentative bibliotecilor publice de la noi din țară. Moderator: Megan Volk Unangst, Bibliomist Sr. Program Manager.

”Târgul de inovații în bibliotecă și e-governance”, organizat într-o formulă condensată ca informație, public, timp și spațiu a reușit să ofere bibliotecarilor posibilitatea de a se informa asupra unor servicii noi, care sunt déjà puse în practică de către colegii lor, precum și asupra resurselor de e-guvernare care pot fi accesate de utilizatorii bibliotecilor. De asemenea, Târgul a reprezentat o oportunitate pentru a evidentia în fața reprezentaților guvernului și publicului, procesul de modernizare continuă a bibliotecilor din Ucraina, precum și valoarea accesului cetățenior la internet și la informația din surse guvernamentale, pe care o pot găsi gratuit în bibliotecile publice.

MELOTERAPIA

De curând, Secţia Arte a Bibliotecii ASTRA a iniţiat pentru public un interesant program de meloterapie. Cei interesaţi, atât de subiect, cât mai cu seamă de efectele benefice ale muzicii se pot întâlni în spaţiul destinat audiţiilor în fiecare zi de miercuri.

Muzica este un factor de liniştire capabil să atenueze tensiunile individuale şi interpersonale. Muzica este capabilă să consoleze omul, e tonifiantă, creşte rezistenţa fiinţei umane la dificultăţi şi boală, aşa cum reiese din cercetările Institutului de la Salzburg. Muzica uşurează comunicarea atât la omul normal în pradă dificultăţilor cotidiene cât şi la bolnavul care a pierdut posibilitatea de a comunica normal cu semenii săi.

Prin meloterapie sau muzicoterapie se înţelege un ansamblu de metode psihoterapeutice implicând participarea activă a bolnavului, utilizând complexul sunet-fiinţă umană în scop diagnostic şi de tratament. Este pe de o parte o formă privilegiată de art-terapie, pe de altă parte o tehnică ştiinţifică care se bazează pe descoperirile de psihologie, neurofiziologie, electroacustică, etc. Meloterapia este deci o ramură a terapiei prin artă.

Virtuţile meloterapiei asupra organismului uman au fost folosite încă din antichitate. Cu mult timp în urmă, cu ajutorul ritmurilor muzicale erau vindecate sciatica, precum şi durerile provocate de lumbago. La Epidaur, în Grecia, Esculap folosea ca mijloc de tratament ierburile şi muzica. Hipocrate credea cu adevărat în efectele muzicii asupra sănătăţii omului, iar Platon era convins de puterea muzicii de a transforma omul. Democrit scria că „muzica de flaut este un remediu minunat pentru numeroase boli”, alinând de exemplu durerile de sciatică şi de gută. Pentru inimă, cele mai benefice se considerau a fi instrumentele cu coarde. Pentru rinichi – tobele, pentru bolile de plămâni – sunetele unor clopote special proiectate cu scop terapeutic, iar pentru ficat – un anumit tip de flaut. Astmul era tratat cândva prin lecţii de cânt; cântatul vocal s-a dovedit un foarte bun exerciţiu respirator.

În meloterapie, sau terapia prin muzică, sunetele şi ritmul devin instrumente cu ajutorul cărora se dezvoltă creativitatea, se intră în contact cu sinele şi se tratează diverse probleme de sănătate (anxietate, durere cronică, hipertensiune, dificultăţi de învăţare).

Datorită efectului său asupra sistemului nervos central, muzica este un factor important care ajută la relaxare şi la reducerea stresului. Ca instrument de dezvoltare personală, muzica contribuie la creşterea capacităţilor cognitive (atenţie, memorie), psihomotorii (agilitate, coordonare, mobilitate) şi socio-afective. În plus, pentru a obţine beneficiile oferite de meloterapie, nu avem nevoie de cultură muzicală.
Datorită efectului său fiziologic, o muzică relaxantă poate atenua durerea şi anxietatea micşorând nivelul de cortizol (un hormon asociat cu stresul) si eliberand endorfina, care are proprietăţi calmante, analgezice şi euforice. S-a constatat de exemplu influenţa sunetelor armonioase asupra scăderii tensiunii psihice şi de aici diminuarea reacţiilor agresive. Astăzi, meloterapia este folosită ca adjuvant la tratamentul alopat pentru insomnie, anxietate, ş.a.m.d. şi de câteva decenii a căpătat o fundamentare ştiinţifică.

S-a constatat că muzica atenuează tensiunile proprii, cele interpersonale, uşurează comunicarea, este un fel de evadare psihică într-o lume mai bună. Ea îmbogăţeşte individul, îi dezvoltă sensibilitatea, îi iluminează spiritul, îi facilitează contactele sociale, îi previne tulburările de comportament, îi linişteşte angoasa.
Meloterapia stimulează toate elementele pozitive ale individului: voinţă, perseverenţă, iniţiativă, încredere în sine, inteligenţă şi memorie.
Tratamentul de meloterapie constă în audierea unei muzici într-o poziţie cât mai relaxantă, muzica având ca scop provocarea de reacţii emoţionale şi intelectuale care să fie exploatate în timpul ei sau după, printr-o psihoterapie verbală. Meloterapia e o metodă de tratament fără efecte secundare. E necesar să să se recurgă la o muzică potrivită cu structura sufletească şi cu starea momentană de spirit a individului.
Pentru calmare, se pot utiliza, de exemplu, ”Ave Maria” a lui Schubert, „Preludiile” lui Bach sau „Concertul Imperial” de Beethoven.
Relaxarea se induce cu „Lacul lebedelor” de Ceaikovski, „Simfonia Pastorală” de Beethoven ori cu „Fantezia în sol minor” de Bach.

Învigorarea se realizează cu ajutorul „Rapsodiei Ungare” de Liszt sau marşurilor din Aida de Verdi sau din „Maeştrii cântăreţi” de Wagner.
„Fugile” lui Bach înlătură surmenajul intelectual, iar „Reveria” lui Schumann sau „Largo”-ul lui Händel combat insomnia. „Simfonia spaniolă” de Lalo şi „Simfonia a şasea” de Ceaikovski contribuie la ameliorarea durerilor în general.

Specialiştii în meloterapie apreciază că rezultatele cele mai bune se obţin cu ajutorul creaţiilor lui Mozart, urmate de muzica preclasică şi clasică. Neurobiologul american John Hughes a observat efectele benefice ale muzicii mozartiene asupra sistemului nervos şi a stării de spirit a pacienţilor. S-a realizat chiar un CD intitulat The Mozart effect, cu partituri alese din opera genialului compozitor austriac, care influenţează puternic celulele sistemului nervos şi dinamizează inteligenţa.

În meloterapie se foloseşte mai ales muzica clasică, ce are o construcţie mai potrivită acestei terapii.
Eficacitatea muzicii terapeutice rămâne aceeaşi şi în cazul subiecţilor celor mai lipsiţi de cultură muzicală deoarece muzica nu trebuie înţeleasă ci mai mult simţită, fapt ce se realizează doar prin atenta sa ascultare
Azi există multe institute de cercetări şi sanatorii ce folosesc cu succes meloterapia în vindecarea sau ameliorarea unor afecţiuni ca: debilităţi fizice, boala lui Parkinson, dislexia, nodulii pulmonari, demenţa lui Alzeheimer,etc.

Folosirea cunoştinţelor de meloterapie poate conferi mari servicii omului modern, la orice vârstă. Aplicarea lor în mod inteligent va permite individului să-şi păstreze un control perfect asupra stării lui de spirit şi chiar , în fazele avansate, prin perseverenţă, să-l facă armonios. Vraja muzicii, armonia sunetelor, sentimentele pline de emoţie exprimate prin această artă scot oamenii de sub influenţa negativă a unor stări psihice pline de angoase şi prin calm, seninătate şi emoţie artistică îi transpune într-o stare care le dă încredere în viaţă şi îi face să privească lumea cu înţelegere şi optimism.

Meloterapia este o terapie puternică, care poate să creeze bună dispoziţie, să reconforteze fizic şi, în mod special , psihic, având ca principal obiectiv acela de a diminua anxietatea, de a înlătura inhibiţiile, de a ajuta la reorganizarea vieţii interioare, muzica fiind un important factor al armonizării şi înnobilării fiinţei umane.
Terapia prin arta vizuală
Pe lângă meloterapie, la Secţia Arte se va desfăşura şi terapie prin arta vizuală, adică prin contemplarea unor opere de artă cu efecte terapeutice.
Arta poate vindeca diferite stări patologice. Această idee este foarte veche şi a fost aplicată încă din antichitate. Personalităţi ale acelor timpuri cum ar fi Platon, Aristotel, Plutarh, Pitagora recomandau în scop terapeutic contemplarea operelor de artă.

Privind o lucrare de artă eşti obligat sa te concentrezi la ea, uiţi de problemele care te sâcâie. În China şi Japonia virtuţile artei erau folosite pentru a trata stări psihologice precare. Această terapie stimula însănătoşirea.

Un efect terapeutic deosebit îl au reproducerile după Capela Sixtină a lui Michelangelo Bounarroti, lucrările pictorului francez David Jacques-Louis şi ale lui Poussin, operele impresioniste ale lui Manet şi Renoir, pline de lumină si culoare. La Sankt Petersburg terapia prin artă era folosită pentru a trata afecţiuni ale organelor interne: boli hepatice, gastrice, pancreatice, bolnavii fiind aduşi în faţa unor lucrări pe care să le contemple şi creându-le o stare psihica deosebit de favorabilă eficienţa unor medicamente era mărită. Şedintele terapeutice de vizionare a unor opere celebre realizate de pictori şi sculptori de geniu cum ar fi: Delacroix, Goya, Rodin, Braque erau de scurtă durată şi se repetau însă de 5-10 ori pe zi prin proiectare de diapozitive color sau vizite în muzee. Rezultatele acestui experiment au fost senzaţionale. Shimbarea stării psihice a pacientului, eliminarea stresului prin atmosfera, efectul benefic al culorilor, toate acestea au determinat vindecarea unor afecţiuni organice si functionale mai rapid decât prin terapiile obişnuite.

Rezultatele terapiei prin artă sunt:
- exersarea capacităţilor de exprimare verbală si nonverbală a sentimentelor, trăirilor, anxietatilor;
- consolidarea respectului faţă de sine şi a încrederii în sine;
- antrenarea empatiei în relaţiile cu ceilalţi membrii ai grupului;
- dezvoltarea unor strategii personale de rezolvare a problemelor şi a conflictelor intra şi inter personale;
- spargerea blocajelor emoţionale;
- optimizarea capacităţilor de autocunoaştere şi autoacceptare;
-dezvoltarea capacităţilor cognitive (memorie, atenţie, limbaj, gîndire,etc.);
- eliberarea de tensiuni, anxietăţi acumulate, stres;
- înlăturarea frustrărilor acumulate şi a sentimentelor negative.

Putem concluziona ca arta nu are doar funcţia de a încânta privirea, educativă sau de divertisment, ci şi aceea de a restabili echilibrul interior, cel psihic al omului, si astfel de a-l vindeca. Pentru ca bolile fizice îşi au originea în psihic, mai întai apar acolo, fiind rodul greşelilor şi defectelor psihologice ale oamenilor. Vindecarea se obţine prin deschidere către deplinătate şi dorinţa de a înlătura tot ce produce frustrare sau amânare – idei greşite, sentimente negative, regim alimentar greşit, stil de viaţă nepotrivit – şi de a accepta un spectru mai larg de răspunsuri, conţinând idei, experienţe şi priorităţi noi. Vindecarea înseamnă comunicare; iar muzica şi arta, prin natura lor universală, reprezintă comunicarea totală.

Delia Brătuianu, coordonator Secţia ARTE

Bibliografie selectivă:

Athanasiu, Andrei – Medicină şi muzică. Bucureşti : Editura Medicală, 1986
Biro,Violeta – Terapii alternative: Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia. Iaşi : Polirom, 2002
Buluş, Liviu – Terapia prin muzică. Bucureşti : Sieben Publishing, 2006.
Cezar, Corneliu – Introducere în sonologie. Bucureşti : Editura Muzicală, 1984
Dewhurst-Maddock, Olivea – Terapia prin sunete. Bucureşti : Teora, 1999
Nichifor, E.; Bocârnea, C. – Medicina şi muzica. Bucureşti : Editura Medicală, 1965