Participare românească la Conferința pe tema inovației în bibliotecă

Târgul de inovații în bibliotecă și e-governance

Kiev, 11 aprilie 2011

Bibliomist-ul ucrainian, echivalentul programului Biblionet din țara noastră, a reușit să aducă laolaltă mai mult de 450 de bibliotecari şi oficiali guvernamentali din întreaga Ucraina pe 11 aprilie, în cadrul unei Conferințe dedicată inovațiilor în bibliotecă și e-governance.



Evenimentul și-a propus să creeze un mediu în care bibliotecarii pot împărtăşi experienţele despre serviciile inovatoare pe care le oferă, prezentând într-o formulă interactivă, guvernului şi publicului larg, modul în care bibliotecile ajută la îmbunătățirea vieții în fiecare tip de comunitate.
Organizatorii au inclus o expoziție cu 50 de standuri ale bibliotecilor publice care au avut astfel posibilitatea să prezinte serviciile lor inovatoare, precum şi organizaţiile care oferă servicii pentru biblioteci, editori de resurse electronice şi firmele din domeniul tehnologiilor.

În cadrul expozitiei, un juriu format din oficiali guvernamentali a selectat cele mai inedite servicii. Vizitatorii, la rândul lor, au avut și ei şansa de a vota standul preferat, în vederea acordării premiului ”People's Choice".

Împreună cu expunerea, târgul a oferit o serie de prezentări, panouri şi training-uri. Tematica sesiunilor a inclus: Bibliotecile, Centre comunitare; Biblioteci şi strategii de cooperare cu Guvernul; Oportunităţi de finanţare şi de parteneriat pentru biblioteci; Surse electronice de informare guvernamentală; Ministerul Educaţiei - Prezentarea sistemuuil electronic de admitere în universităţi; Biblioteca de informare noi şi Outreach Canale; Web 2.0 şi utilizarea în biblioteci; Biblioteca Outreach: Relația cu mass-media; Cărțile electronice, o resursă în Bibliotecă; şi Biblioteca Inovatii Next Door: experiențele din Polonia, România şi Lituania.

Evenimentul a fost deschis de către prim-ministrul ucrainean Mykola Azarov, ministrul Culturii Mykhailo Kulyniak, Director al Global Bill şi Melinda Gates Foundation iniţiativa privind Bibliotecile Deborah Jacobs şi Preşedintele IREX W. Pearson Robert. Co-organizatori ai manifestării au fost Asociația Bibliotecilor din Ucraina, Ministerul Ucrainean al Culturii, Secţia Afaceri Publice a Ambasadei SUA şi Programul de dezvoltare parlamentară.

Bibliomist s-a bucurat și de prezența delegaţiilor internaţionale de bibliotecari şi personal Global Libraries din Polonia, România şi Lituania.
Din partea României au participat Paul-Andre Baran, Luminița Petrescu, Monica Grecu, Paul Pînzariu, Daniel Pop și Andrei Bogdan Anichiforesei, din partea Fundației IREX București, precum și Florinela Anca Vasilescu și Onuc Nemeș Vintilă, din partea Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu.
Coordonatorii de program Biblionet, Florinela Anca Vasilescu, Daniel Pop și Andrei Bogdan Anichiforesei au susținut în cadrul unei sesiuni dedicate serviciilor inovatoare de succes, trei conferințe cu activitățile reprezentative bibliotecilor publice de la noi din țară. Moderator: Megan Volk Unangst, Bibliomist Sr. Program Manager.

”Târgul de inovații în bibliotecă și e-governance”, organizat într-o formulă condensată ca informație, public, timp și spațiu a reușit să ofere bibliotecarilor posibilitatea de a se informa asupra unor servicii noi, care sunt déjà puse în practică de către colegii lor, precum și asupra resurselor de e-guvernare care pot fi accesate de utilizatorii bibliotecilor. De asemenea, Târgul a reprezentat o oportunitate pentru a evidentia în fața reprezentaților guvernului și publicului, procesul de modernizare continuă a bibliotecilor din Ucraina, precum și valoarea accesului cetățenior la internet și la informația din surse guvernamentale, pe care o pot găsi gratuit în bibliotecile publice.

SECRETUL FINLANDEZILOR

Carlos Manuel Sánchez

Nu este de mirare că sistemul educativ finlandez este cel mai evoluat si mai bun din lume. Finlanda este, în același timp, și una din tarile cu cele mai ridicate nivele de trai din lume. În urma perioadei de gravă recesiune economică din anii '90, guvernul a hotărât să dedice fonduri importante educației, cercetării și tehnologiei.

Rezultatul: în mai puțin de 10 ani, Finlanda a trecut pe primele locuri din lume ca bunăstare socială și bogăție. Exemplul Nokia. La început, un sat cu o singura fabrică, de cizme de cauciuc. Apoi, o fabrica de televizoare. În sfârșit, pe baza alianței dintre patronat și sindicate, se mizează pe telefonia celulară. Astăzi sunt lideri mondiali, înaintea Germaniei, Japoniei și Statelor Unite.

De ce este atât de obișnuit ca în Finlanda, un adolescent normal să termine primele 8 clase cu medii excelente, vorbind o engleză perfectă și citind o carte pe săptămână?

07:45 – Saili (15 ani) așteaptă autobuzul urban care îl va lăsa la poarta școlii (nu există autobuze școlare). Autobuzul trece la fiecare 5 minute. Finlandezii încearcă să-i facă pe fiii lor să fie independenți de mici. Pe foarte puțini dintre ei, părinții lor îi duc cu mașina până la școală. Biletul este subvenționat de către municipalitate. Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de școală. În exterior, instalațiile școlii dau o impresie spartană. Niciun muc de țigară, nicio hârtie pe jos, niciun grafitti pe ziduri.

09:15 – Orele de 45 de minute. Finlandezii mizează pe studiile de limba maternă, matematică și engleză. 75% dintre materii sunt comune în toată țara. Restul îl alege școala, de acord cu profesorii, părinții și elevii. Orele sunt scurte, intense și, mai ales, foarte participative. În interiorul școlii, curățenia este și mai evidentă. Totul pare recent dat în folosință. Pe bănci și pupitre nu sunt semne, și nu se scrijelește nimic. Școala este publică și, bineînțeles, gratuită, dar cu instalații demne de un colegiu "scump" din Spania. Sălile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasmă cu TV în circuit închis, acvariu de 200 de litri cu pești tropicali, bucătărie completă, dispozitive audiovizuale, aer condiționat, multe plante. Fiecare doi elevi au câte un calculator. O duzină de mașini de cusut în sala de croitorie, aparate de sudură, scule de tâmplărie, schiuri… O sală de sport acoperită, un auditoriu pentru orele de teatru și o sală de mese cu autoservire. Cărțile sunt gratuite, materialul școlar e gratuit, mâncarea e gratuită.

12:00 – Mâncare caldă, nutritivă și gratuită. Saili are o jumătate de oră pentru prânz, la restaurantul școlii. Legea finlandeză obligă ca meniul să fie gratuit, nutritiv, și cu multe feluri de salate și fructe. Se bea apă sau lapte. Costurile le plătește municipalitatea fiecărui oraș. Daca orele se prelungesc până după amiază, școala are obligația de a oferi o gustare elevilor.

16:05 – Înapoi acasă, Saili joacă hockey cu fratele lui mai mic. Nu există delincvență, străzile sunt sigure. Când se lasă seara, Saili și fratele lui, care au învățat să gătească la școală, pregătesc cina pentru părinții lor, dacă aceștia întârzie la serviciu.

18:30 – Cina și sauna (aceasta, de 3 ori pe săptămână) sunt momentele în care familia se află împreună. Se conversează mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorințele, progresele și nevoile lor. Dar în aceeași măsură, se fac și planuri de vacanță pentru toată familia, în comun.

20:15 – Temele și la culcare. Copiii finlandezi au foarte multe teme de casă, deși Saili le termină rapid, într-o oră sau două, pentru ca de-abia așteaptă să se urce în pat și să citească Harry Potter în engleză. Pentru Saili, școala este ca un serviciu. - "Dacă un copil dorește să studieze, poate să ajungă medic sau judecător sau inginer, chiar dacă familia sa este una săracă". - Educația fiecărui copil costă statul finlandez 200.000 de euro, de la grădiniță până la absolvirea unei universități. "Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre".

- Studenții plătesc doar cărțile și mâncarea (2.50 euro la restaurantul facultății). Apoi, statul îi ajută să se emancipeze dându-le subvenții pentru închirierea unei locuințe și primul salariu.

- Elevii au un respect total față de profesori, și se vede în orice moment politețea în relațiile dintre ei. Nu poartă uniforme, dar sunt întotdeauna simplu și corect îmbrăcați și pieptănați. - Într-o școală din centrul capitalei Helsinki, sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este același. Sistemul educațional nu este elitist și nu urmărește producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cât mai înalt.

- Temele sunt sfinte. Și este foarte rău văzut ca un elev să copieze, chiar și de către ceilalți elevi. Este de neconceput ca un elev să scoată o fițuica la un examen. Cel care ar face-o ar fi izolat de către restul de elevi. "De ce să riști, când poți să studiezi?" Pe aceeași linie, ca adulți, nu-și vor imagina ce este evaziunea fiscală.

Nu e de mirare ca Finlanda se află în fruntea țărilor cu cele mai ridicate statistici de transparență și cea mai scăzută corupție publică.

- Președinta Finlandei, Tarja Halonen, licențiată în Drept și profesoară: "Când îi cert pe studenții mei, le spun că irosesc banii contribuabililor".

- Nu există repetenți, deși nu există decât o singură oportunitate de a lua un examen, "pentru simplul motiv că viața însăși nu se trăiește decât o singură dată". Se studiază până când se ia examenul, dar promovarea în anul următor este automată.

- "Ziua de lucru" a lui Saili este intensă, de la 8 până la 3. Orele sunt însă scurte, de 45 de minute. Una dintre recreații se petrece obligatoriu afară, în aer liber. Se stimulează raționamentul critic înaintea memorizării mecanice. Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitală, coafură, arte marțiale, hockey, schi de tură, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanică sau muzică. Elevii cântă la vioară, chitară electrică sau la ce preferă. Și, încă odată, se încurajează gândirea critică și se discută.

- "Saili încă nu s-a hotărât ce vrea să facă mai încolo. Chimie, medicină veterinară sau creație de jocuri video. Îl întreb dacă este fericit. Fără să clipească, îmi răspunde că da."

Autismul și Societatea: dezbatere publică

Marți, 5 aprilie 2011, la ora 17:00, în foaierul Bibliotecii (corp B) va avea loc o dezbatere publică pe tema Autismul și Societatea. Cum înțelegem, cum ajutăm? organizată de Fundația ”Un copil, o speranță” Sibiu, în colaborare cu Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, Departamentul Comunicare-Marketing-Programe. Invitați: Elena Miruna Tudorache - Fundația UCOS Sibiu, Delia Stoicescu - Inspectoratul Școlar Sibiu, Sanda Barb - Spitalul de Psihiatrie Sibiu, Mariana Deleanu - Serviciul Public de Asistență Socială și Constantin Necula - Mitropolia Ardealului. Moderator: Mihai Copăceanu, psiholog.

Eveniment desfășurat cu prilejul zilei de 2 aprilie, Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului.

Autismul nu mai reprezintă un ”caz izolat”, acest tip de tulburare ce afectează dezvoltarea atinge nu mai puțin de un copil din 1000. Nimeni nu este pregătit cu adevărat pentru așa ceva, iar marea majoritate a familiilor cu un autist se găsește descumpănită nu doar în fața unor explicații medicale ambigue, dar și de lipsa de interes a societății față de o problemă care se amplifică. Autismul se poate manifesta în diferite moduri, de aici si complexitatea sa: de la dificultăți în stabilirea relațiilor sociale și dificultăți de comunicare, la întârzierea limbajului și probleme de comportament.

De asemenea, acestor indicatori li se pot adăuga deficitul intelectual, bolile genetice și epilepsia. Este o afecțiune paradoxală, atribut confirmat inclusiv de lipsa unei cauze unice care să conducă la declanșarea ei. Manifestarea autismului și atitudinea generală a societății față de categoriile speciale ale ei complică și mai mult integrarea copiilor cu autism în comunitate, în realitate fiind foarte puține locuri pentru primirea acestora. Lipsesc studiile și statisticile pentru a le evalua nevoile, lipsesc fondurile, lipsește interesul…

Anul acesta, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu își propune să inițieze, împreună cu Fundația UCOS Sibiu, un program-pilot de biblioterapie pentru această categorie aparte de oameni, autiștii.