Perle șaguniene pe Crucea-Potir de Slimnic

Totdeauna s-au folosit instrumente ajutătoare și simboluri pentru o mai bună înțelegere a unor adevăruri. Credința este plină de astfel de simboluri. Două dintre cele mai prezente sunt însă Crucea și Potirul.

Crucea, pentru că este nu doar un instrument al răstignirii Domnului, ci este mai mult decât orice o dovadă  a iubirii Lui pentru noi. Dacă vrei să îmbrățișezi trebuie să deschizi brațele. Hristos a murit cu brațele deschise, adică îmbrățișându-ne. Răspunsul trebuie să îl dăm și noi. Cum anume ?  Participând la cruce, luându-ne crucea, pentru a-I fi următori lui Hristos.

Potirul, pe de altă arte, simbolizează coasta Domnului Iisus Hristos din care au curs, pe Cruce, sânge și apă, și simbolizează, deopotrivă, paharul de la Cina cea de Taină și cel în care, după tradiție, Sfântul Ioan Evanghelistul a strâns o parte din sângele Mântuitorului vărsat pe Cruce. Cuvântul „potir” se referă uneori la conţinutul Potirului (I Corinteni 10,16, 21), şi nu la vasul propriu-zis.

Dar  forma îngemănării minunate a crucii și a potirului  o veți întâlni la Slimnic. Pentru aceasta vrem să ducem mai departe forma aceasta, pentru că ea exprimă un adevăr adânc: crucea și jertfa lui Hristos rămâne departe, în istorie, o simplă întâmplare dacă nu o actualizez mereu prin Cuminecarea cu Trupul și Sângele lui Hristos. Liturghia sfântă e  cea care pune laolaltă, teologic,  crucea și potirul. Ea are două scopuri: sfințirea darurilor în vederea sfințirii participanților închinători. Exprimat poetic se poate spune:

Și iată potirul la gura te-aduce, 

 Iisuse Hristoase, Tu jertfa pe cruce;

 Adapa-mă, sevă de sfânt Dumnezeu.

 Ca bobul în spice și mustu-n ciorchine

Ești totul în toate și toate prin tine,

 Tu, vinul de-a pururi al neamului meu.

(Nichifor Crainic, Cântecul Potirului).

Această formă slimniceană a Crucii așază crucea deasupra și potirul dedesubt, exact ca pe  Golgota. Potirul a devenit coasta din care a curs sânge și apă. Potirul euharistic conține după sfințire întreg pe Hristos, iar la cuvintele Apropiați-vă! Cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste!, omul pregătit, având temei puternic umilința se cade să se apropie. Împărtăşirea dintr-un singur Potir a creştinilor unei comunităţi euharistice a fost văzută dintotdeauna ca un simbol al unităţii şi comuniunii în Hristos a tuturor membrilor acelei comunităţi. Este maxima fericire, să fii în armonie, în măsură identică, și cu Cel de Sus și cu cei de jos :

Din potirul sfânt și luminos

Când primim în taină pe Hristos,

 Înșiși sfinții cei din slavă jinduiesc,

 Fericirea celor ce se-mpărtășesc.  

(Zorica Lațcu, Sfintele Taine).

Dar totuși nu e mare aglomerație în fața Potirului și a Crucii. După observaţiile multora, dintre toţi ortodocşii, românii sunt cei care se împărtăşesc cel mai rar.  Crucea-Potir de Slimnic este în acest context un semnal, un îndemn la a lua mai în serios o relație care le va transforma benefic pe celelalte: relația cu Bunul Dumnezeu.

 

Copiii Centrului Parohial Sfinții Timotei și Mavra din Slimnic, sub îndrumarea mea au realizat 100 de astfel de Cruci Potir, pe care au scris texte alese (perle) din cuvântările sfântului Andrei Șaguna, mitropolit aici la Sibiu între anii 1846-1873.

 Această expoziție este o expresie a recunoștinței unei generații de elevi față de acest om al bisericii care a luptat atât de mult pentru ca în Ardeal să fie construite școli pentru educația copiilor românilor ortodocși, strămoșii elevilor de azi.

Am decis ca în preajma zilei de 30 noiembrie, când este ziua prăznuirii sfântului mitropolit, expoziția să poată fi vernisată, iar Biblioteca ASTRA, ce poartă mai departe în istorie principiile Asociației omonime pentru care a Șaguna a avut un interes imens, să fie gazda acestei expoziții.

Preot George Cosmin Piț