PER ASPERA AD ASTRA
pe căi anevoioase, spre stele

joi, 20 noiembrie 2014

Brâncoveanu 300 (1714-2014): documente și arhitectură


Vă invităm să fiți prezenți la dublul vernisaj organizat cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor (1714-2014).

Vineri, 21 noiembrie 2014


la orele 13:00, în Sala Festivă a Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu (corp A) - vernisajul expoziției documentare din Arhivele Naționale ale României,

iar la orele 14:00 o expoziție panotată în Foaierul Bibliotecii (corp B), de această dată din registrul istoriei arhitecturii pe teritoriul României, cu ilustrarea și prezentarea stilului brâncovenesc și contribuția acestuia la crearea, în timp, a unui stil național.



Expoziţia ”Brâncoveanu 300 – Tradiția continuă” este alcătuită din 42 de panouri format 70 cm x 100 cm și este structurată în trei părți. Prima parte documentează ctitorii ale domnitorului Constantin Brâncoveanu, utilizând fotografii actuale alături de imagini de arhivă și relevee istorice aflate în patrimoniul UAUIM. Stilul căruia Brâncoveanu i-a împrumutat numele constituie o sinteză originală dintre elemente orientale, în special post-bizantine și otomane, ajunse la noi pe filiera Constantinopolului cu elemente de limbaj arhitectural occidental de factură barocă sau de renaștere târzie, provenind în special din nordul Italiei. În cea de a doua secțiune a expoziției este avansată și ilustrată ipoteza conform căreia arhitectura vernaculară (sau țărănească) a fost influențată de arhitectura aulică, deși multă vreme s-a considerat că arhitectura cultă își are originile în arhitectura vernaculară. Ultima dintre cele trei părți a le expoziției prezintă felul în care arhitectura brâncovenească a devenit principala sursă de inspirație și referință pentru arhitectura neoromânească de edificii și vile urbane, din secolul al XIX-lea și până astăzi, inclusiv în perioada comunistă, cu alte cuvinte ori de câte ori s-a pus problema coagulării unei expresii autohtone a arhitecturii oficiale până în zilele noastre.

”Brâncoveanu 300 – Tradiția continuă” ilustrează atât fenomenul cunoscut sub numele de arta și arhitectura brâncovenească, cât și felul în care arhitectura (neo)românească a devenit, în câteva generaţii, o estetică  acceptabilă la toate nivelurile societăţii și, apoi, deși datorate unui stil de fuziune, a fost identificată drept Arhitectură Romanească de Ion Mincu și, mai ales, de urmașii săi (Cerchezii,  Petre Antonescu și alţii), până în perioada edificării noilor centre civice din perioada Ceaușescu.     
"Primul stil românesc“, asa cum este considerat stilul arhitectural brâncovenesc, are drept una dintre trăsăturile sale fundamentale importanța deosebită pe care o acordă ornamentului. Stilul brâncovenesc păstrează totuși un echilibru între simplitate și ornamentare excesiva. O altă caracteristică a arhitecturii brâncovenești este predispoziția pentru logii, foișoare, galerii și pridvoare.

Stilul brâncovenesc se distinge prin expresivitatea conferită de volumele arhitectonice ale scărilor exterioare, ale foișoarelor sau loggiilor, care variază în mod pitoresc aspectul fațadelor. Sistemul tradițional al decorării cu arcaturi de ciubuce mai este încă aplicat, dar ornamentica bogată a ancadramentelor, a coloanelor și a balustradelor trădează prin motivele vegetale compuse în vrejuri influența barocă. Proporțiile devin mai zvelte și mai armonioase, ele dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor. Atât decorul cât și spațiile libere, structurate de coloane, neagă masivitatea formelor arhitectonice; pridvorul deschis ajunge de exemplu a fi un element reprezentativ al clădirilor. Boltirea se face de obicei în semicilindru sau cu cupole semisferice. Decorul poate fi sculptat din piatră sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc. În decorația din piatră predomină motivele florale, în stuc sunt des întâlnite ornamente de tip oriental.

Principalele caracteristici ale stilului sunt:
- elementele de pietrărie prelucrată artistic
- relieful accentuat prin tehnica "a jour" atât în sculptarea pietrei (capitelurile din biserica mănăstirii Sinaia, balustrada pridvorului de la biserica Stavropoleos din București)
- prelucrarea artistică a lemnului (tâmple, jilțuri domnești sau arhierești)
- predomină motivele vegetale: acantul, vrejuri, strugurii, floarea soarelui;
- sculptura figurativă: apar personaje biblice (Moise, Aaron, Samson în lupta cu leul, cei 4 evangheliști însoțiți de simbolurile lor) sau chipuri de îngeri.

Arta și arhitectura zise brâncovenești sunt un corpus de opere noi și de intervenţii pe opere pre-existente, ctitorii laice (curtea domnească de la București, palatele de la Potlogi, Doicești și Mogoșoaia) sau sacre (mănăstiri, biserici, precum și artele de escortă aferente acestora: pictură, sculptură decorativă în lemn și piatră, podoabe), realizate în a doua parte a secolului  al XVII-¬lea și  prima parte a secolului al  XVIII-lea în Ţara Românească (Valahia) și, punctual, pe proprietăţile deţinute de voievozii valahi în Transilvania, precum și din semnificaţia acestora, explicată în nenumărate straturi hermeneutice, până astăzi. Această perioadă precede, dar se și continuă dincolo de domnia voievodului Constantin Brâncoveanu, care  reprezintă punctul de maximum al acestei epoci. 

În perioada următoare, cu ajutorul Ministerului Culturii urmează să se realizeze un film și o publicație biligvă (română și engleză) care să însoțească expoziția când va fi itinerată. În colaborare ICR expoziția a fost prezentată la Budapesta în sediul Reprezentanței Comisiei Uniunii Europene începând din 13 octombrie, iar pe 11  noiembrie, tot cu sprijinul ICR, expoziția a fost vernisată în Parlamentul European din Bruxelles. 
Proiectul de cercetare a fost finanţat de UAR și de Ministerul Culturii.  

Evenimentul are loc în contextul împlinirii a 300 de ani de la martiriul lui Constantin Brâncoveanu şi al fiilor săi. Pentru a marca acest moment, 2014 a fost declarat, la propunerea Ministerului Culturii, “Anul Brâncoveanu”.
Prin aceasta expoziție, se celebrează contribuţia majoră a domnitorului Constantin Brâncoveanu în istoria şi cultura naţională, în special în ceea ce priveste arhitectura. 




Organizatori:
Consiliul Județean Sibiu
Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Sibiu Filiala Judeţeană Sibiu a Uniunii Arhitecţilor din România
Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu