Vă invităm să fiți prezenți la dublul vernisaj organizat cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor (1714-2014).
Vineri, 21 noiembrie 2014
la orele 13:00, în Sala Festivă a Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu (corp A) - vernisajul expoziției documentare din Arhivele Naționale ale României,
iar la orele 14:00 o expoziție panotată în Foaierul Bibliotecii (corp B), de această dată din registrul istoriei arhitecturii pe teritoriul României, cu ilustrarea și prezentarea stilului brâncovenesc și contribuția acestuia la crearea, în timp, a unui stil național.
Expoziţia ”Brâncoveanu 300 –
Tradiția continuă” este alcătuită din 42 de panouri format 70 cm x 100 cm și este structurată în trei
părți. Prima parte documentează ctitorii ale domnitorului Constantin
Brâncoveanu, utilizând fotografii actuale alături de imagini de arhivă și
relevee istorice aflate în patrimoniul UAUIM. Stilul căruia Brâncoveanu i-a
împrumutat numele constituie o sinteză originală dintre elemente orientale, în
special post-bizantine și otomane, ajunse la noi pe filiera Constantinopolului
cu elemente de limbaj arhitectural occidental de factură barocă sau de
renaștere târzie, provenind în special din nordul Italiei. În cea de a doua
secțiune a expoziției este avansată și ilustrată ipoteza conform căreia
arhitectura vernaculară (sau țărănească) a fost influențată de arhitectura
aulică, deși multă vreme s-a considerat că arhitectura cultă își are originile
în arhitectura vernaculară. Ultima dintre cele trei părți a le expoziției
prezintă felul în care arhitectura brâncovenească a devenit principala sursă de
inspirație și referință pentru arhitectura neoromânească de edificii și vile
urbane, din secolul al XIX-lea și până astăzi, inclusiv în perioada comunistă,
cu alte cuvinte ori de câte ori s-a pus problema coagulării unei expresii
autohtone a arhitecturii oficiale până în zilele noastre.
”Brâncoveanu 300 – Tradiția continuă”
ilustrează atât fenomenul cunoscut sub numele de arta și arhitectura
brâncovenească, cât și felul în care arhitectura (neo)românească a devenit, în
câteva generaţii, o estetică acceptabilă
la toate nivelurile societăţii și, apoi, deși datorate unui stil de fuziune, a
fost identificată drept Arhitectură Romanească de Ion Mincu și, mai ales, de
urmașii săi (Cerchezii, Petre Antonescu
și alţii), până în perioada edificării noilor centre civice din perioada
Ceaușescu.
"Primul stil românesc“, asa
cum este considerat stilul arhitectural brâncovenesc, are drept una dintre
trăsăturile sale fundamentale importanța deosebită pe care o acordă
ornamentului. Stilul brâncovenesc păstrează totuși un echilibru între
simplitate și ornamentare excesiva. O altă caracteristică a arhitecturii
brâncovenești este predispoziția pentru logii, foișoare, galerii și pridvoare.
Stilul brâncovenesc se distinge
prin expresivitatea conferită de volumele arhitectonice ale scărilor
exterioare, ale foișoarelor sau loggiilor, care variază în mod pitoresc
aspectul fațadelor. Sistemul tradițional al decorării cu arcaturi de ciubuce
mai este încă aplicat, dar ornamentica bogată a ancadramentelor, a coloanelor
și a balustradelor trădează prin motivele vegetale compuse în vrejuri influența
barocă. Proporțiile devin mai zvelte și mai armonioase, ele dovedesc o mai
grijulie elaborare a planurilor. Atât decorul cât și spațiile libere,
structurate de coloane, neagă masivitatea formelor arhitectonice; pridvorul
deschis ajunge de exemplu a fi un element reprezentativ al clădirilor. Boltirea
se face de obicei în semicilindru sau cu cupole semisferice. Decorul poate fi
sculptat din piatră sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc. În decorația
din piatră predomină motivele florale, în stuc sunt des întâlnite ornamente de
tip oriental.
Principalele caracteristici
ale stilului sunt:
- elementele de pietrărie
prelucrată artistic
- relieful accentuat prin
tehnica "a jour" atât în sculptarea pietrei (capitelurile din biserica
mănăstirii Sinaia, balustrada pridvorului de la biserica Stavropoleos din
București)
- prelucrarea artistică a
lemnului (tâmple, jilțuri domnești sau arhierești)
- predomină motivele vegetale:
acantul, vrejuri, strugurii, floarea soarelui;
- sculptura figurativă: apar
personaje biblice (Moise, Aaron, Samson în lupta cu leul, cei 4 evangheliști
însoțiți de simbolurile lor) sau chipuri de îngeri.
Arta și arhitectura zise
brâncovenești sunt un corpus de opere noi și de intervenţii pe opere
pre-existente, ctitorii laice (curtea domnească de la București, palatele de la
Potlogi, Doicești și Mogoșoaia) sau
sacre (mănăstiri, biserici, precum și artele de escortă aferente acestora:
pictură, sculptură decorativă în lemn și piatră, podoabe), realizate în a doua
parte a secolului al XVII-¬lea și prima parte a secolului al XVIII-lea în Ţara Românească (Valahia) și,
punctual, pe proprietăţile deţinute de voievozii valahi în Transilvania, precum
și din semnificaţia acestora, explicată în nenumărate straturi hermeneutice,
până astăzi. Această perioadă precede, dar se și continuă dincolo de domnia
voievodului Constantin Brâncoveanu, care
reprezintă punctul de maximum al acestei epoci.
În perioada următoare, cu
ajutorul Ministerului Culturii urmează să se realizeze un film și o publicație
biligvă (română și engleză) care să însoțească expoziția când va fi itinerată.
În colaborare ICR expoziția a fost prezentată la Budapesta în sediul
Reprezentanței Comisiei Uniunii Europene începând din 13 octombrie, iar pe 11 noiembrie, tot cu sprijinul ICR, expoziția a
fost vernisată în Parlamentul European din Bruxelles.
Proiectul de cercetare a fost
finanţat de UAR și de Ministerul Culturii.
Evenimentul are loc în contextul împlinirii a 300 de ani de la martiriul lui Constantin Brâncoveanu şi al fiilor săi. Pentru a marca acest moment, 2014 a fost declarat, la propunerea Ministerului Culturii, “Anul Brâncoveanu”.
Prin aceasta expoziție, se celebrează contribuţia majoră a domnitorului Constantin Brâncoveanu în istoria şi cultura naţională, în special în ceea ce priveste arhitectura.
Organizatori:
Consiliul Județean Sibiu
Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Sibiu Filiala Judeţeană Sibiu a Uniunii Arhitecţilor din România
Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu