ARON COTRUȘ – Marele desțărat - Corespondență – Întregiri documentare, o
carte lansată de Editura ,,Armanis”, a Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, despre
poetul, jurnalistul, traducătorul și diplomatul român, unul dintre cei mai
populari și reprezentativi poeți în perioada interbelică, precum și din Exilul
românesc, între anii 1945-1964, cunoaște o tot mai largă răspândire și devine
mai prezent în conștiința românilor, din țară și din diaspora.
Evidențierea valorii operei, ca și a
memoriei poetului implică nu o inventariere statistică, fadă și
neînsuflețitoare, care ar răpi emoționantei opere poetice naționale, valoarea
combustiei ideatice înnobilate în patriotism, grandoarea și măreția
înfăptuirilor purtând blazonul creativității, tocmai esența, semnificația și
utilitatea noianului de fapte și acte patriotice a lui Aron Cotruș.
Jose
Camon Aznar scria în publicația ,,A.B.C.”, din 19 noiembrie 1961, articolul - ,,Ante
la muerta de un poeta: Ni-l readucem în memorie pe marele poet care a oferit Spaniei unul dintre cele mai
pasionate poeme din întreaga noastră literatură, preamărindu-i istoria și
frumusețea. Aceasta pentru că Aron Cotruș a fost un poet al pământurilor
eroice. Iar poeții din această categorie sunt fie uitați, fie devin mituri,
deoarece din versurile lor nu răzbat stările sufletești personale, ci însăși
esența seculară a neamului. Sunt versuri atât de uriașe, încât necesită un sprijin,
nu unul al conștiințelor, ci unul care, ca în muzică, să fie aidoma imnurilor
falnice care-i poartă pe oameni în marș. Când în poezie intervine individul,
acesta este un Ion oarecare, adunând în el neliniști colective. În poezia lui
Cotruș nu se găsește acea luptă dintre eu și lume care stă la baza întregului
lirism. Dimpotrivă, strofele sale proiectează cosmicul, lanțuri de munți și
rase omenești modelate de destine milenare. Aron Cotruș este unul dintre acele
genii virile care se află în spatele stindardelor de avangardă, deschizătoare
de istorie. În felul acesta, în lungi poezii patriotice, prin vocea poetului pare că vorbește însăși România,
acest pământ veșnic amenințat, pe care îl apără. Aceste versuri conțin ceva profetic
în ele, care, aidoma LEGILOR SFINTE (Tablei de Legi) transmit vlăstarelor
neamul”.
Suntem
convinși că numai o cunoaștere integrală, atentă și o critică nepărtinitoare,
cu dreaptă cumpănire, a operei marelui cântăreț al plaiurilor transilvane și
iberice, va putea da adevărata valoare literară a poetului și amprenta lăsată
asupra literaturii române.
De
la aceste considerente au plecat autorii cărții, care se dorește a fi o întregire la ceea ce s-a
publicat până acum despre viața, opera și arhiva poetului, precum și un apel
către toți cei ce dețin documente, manuscrise fotografii, poezii publicate în
diferite reviste în decursul timpului etc, să contribuie prin donații la
completarea fondului arhivistic ,,Aron Cotruș”, înființat la Biblioteca
Județeană ASTRA, din Sibiu, lăsând, astfel, posterității adevărata zestre și
imagine a tribunului transilvănean, care în toată viața lui a făcut un adevărat
apostolat pentru Neamul Românesc.
Cartea
cuprinde biografia poetului într-o formă unitară, documentată, de la naștere
până la decesul lui survenit la 1 noiembrie 1961. Activitatea lui ca ziarist și
ca atașat de presă pe lângă Legațiile României la Roma, Milano, Varșovia,
Madrid și Lisabona. Schimbările politice survenite după 23 august 1944 și
desfacerea contractului de serviciu la ambasada din Spania, îl determină să
rămână, ca refugiat român, la Madrid. Autoritatea și notorietatea lui Cotruș în
Spania era bine cunoscută și se bucura de înaltă apreciere în cercurile
universitare, culturale, presă, bisericești și politice.
Se pune în slujba
refugiaților români ajutându-i să supraviețuiască rigorilor exilului,
contribuind efectiv la înființarea, în 1951, a Căminului pentru refugiați și a
constituirii Comunității Românilor din Spania. Sunt evidențiate activitățile de
organizare a românilor și de reprezentare a țării la expoziții, radio național,
la festivaluri culturale, înființează Cercul Român pentru Uniunea Latină, și
participă la Congresul Internațional al Uniunii Latine, 1954, la Congresul
Mondial Eucharistic, celebrat la Barcelona, 1952, etc. O muncă asiduă a
desfășurat-o Cotruș pentru a convinge inteligența românească, rămasă în exil,
pentru a se constitui într-o comunitate a românilor pentru a deveni o voce
puternică în cunoașterea și
internaționalizarea dramei prin care treceau românii și țara, sub ocupație
sovietică, bolșevică. Aron Cotruș a înființat Revista CARPAȚII, la care au
colaborat cei mai mari condeieri rămași în exil, amintindu-i doar pe Pamfil
Șeicaru, Vintilă Horia, Mircea Eliade, Grigore Nandriș, Sever Pop, D.
Nimigeanu, Bâzu Cantacuzino, Victor Buiescu, Nicolae Novac, Mircea Popescu,
Eugen Drăguțescu și mulți alți intelectuali vrednici.
Un
capitol extins cuprinde activitatea poetului desfășurată împreună cu românii
din S.U.A., Canada și din țările
Americii Latine, după încheierea festivităților jubileului de aur-
GOLDEN JUBILEE(1906 - 1956) a Asociațiilor culturale ale românilor americani,
,,Uniunea & Liga” și a ziarului ,,America”, unde a fost invitat ca oaspete
de onoare, să aducă salutul din partea românilor refugiați dincolo de Cortina
de fier. Pline de semnificație sunt aprecierile poetului Nicolae Novac,
desprinse dintr-o conferință ținută la radio ,,WGRY”, din Gary, Indiana, în 10
octombrie, 1956, despre vizita și personalitatea poetului Cotruș: ,,...A venit
ca să vă dea din sufletul lui mare. Să vă împărtășească cu geniul nemuritor al
Neamului Românesc. El, cântărețul neîntrecut al durerilor și speranțelor, al
răsvrătirilor și al dorului de libertate al greu încercatului nostru popor, a venit
aici ca să aducă mesagiul înfrățirii românești în lupta pe viață și moarte
dintre bine și rău, dintre Crist și Anticrist, dintre democrația constructivă
și comunismul ateu și ucigaș ...”.
Aron
Cotruș s-a plasat deasupra frământărilor politice, folosind o metaforă – el
și poezia lui au fost asemenea unui izvor cu apă binefăcătoare, de unde s-au
adăpat toți în perioada interbelică și, de asemenea, cei din Exilul românesc.
El s-a sacrificat pentru unificarea
exilului românesc care să fie condus din America.
Această
perspectivă ne-a convins că este mai edificator ca întreaga corespondență,
selectată și prezentată în carte, să fie redată prin scanare și nu
dactilografiată, pentru a înlătura orice formă de subiectivism și a lăsa
cititorul să-și formuleze propria părere, apreciind la justa valoare omul și
opera lui Aron Cotruș, precum și eforturile depuse pentru cunoașterea și
păstrarea valorilor spirituale și culturale ale românilor și contribuția românească
la zestrea culturii universale.
Întoarcerea
acasă, adică așezat în locul cuvenit în Panteonul Culturii Românești, poate fi
împlinită numai prin efortul de-a publica, într-o ediție critică și estetică,
opera completă a poetului care să cuprindă: opere publicate, opere inedite,
poeme bilingve în română și spaniolă, traduceri în limbile polonă și spaniolă,
corespondență, interviuri, conferințe, recenzii, articole, și activitatea
diplomatică depusă în slujba țării într-o perioadă atât de complexă. Altfel,
Aron Cotruș rămâne cunoscut numai împarte, deși toată forța și energia și le-a
consacrat, până la capăt, slujirii cu devotament a Neamului Românesc și a
țării.
Subscriem
și noi cercetării arhivei Academiei din Spania pentru a clarifica dacă i s-a
propus de a fi ales membru corespondent al acestui înalt for științific, pentru
că în cartea lui de vizită se prezintă:
Românii din exil, contemporani cu Aron
Cotruș, adesea afirmau: ,,Ne mândrim că l-am cunoscut și îi suntem
recunoscători, căci a trecut printre noi nu ca un om, mai mult sau mai puțin
admirabil, ci ca un crâmpei de țară adevărată ca să simțim mereu aproape
virtuțile, sensibilitatea și veșnicia neamului”.
Mesajul
sufletesc al poetului: ,,România mea, inima bate, tresaltă
De dorul de-a fi cu toții laolaltă”.
Apariția cărții ne îndreptățește să o privim
ca un omagiu postum comemorativ, acum la peste o jumătate de veac de la
trecerea la cele veșnice a lui Aron Cotruș.
Dumitru Borțan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu