la Biblioteca publică din Păuca
În 19 septembrie, deschiderea
oficială a serviciului Biblionet (calculatoare cu internet pentru public) din
comuna Păuca a coincis cu un moment special, realizat în cadrul Zilelor
Culturale ale județului Sibiu de pe Țara Secașelor, respectiv cu
biblio-atelierul de scriere creativă Spune-mi o poveste despre satul tău.
Am pornit către Păuca, cu încredere
și optimism, demn de închiderea ediției de Toamnă a manifestărilor județene.
Știam că la Păuca sunt copii minunați, Feți-Frumoși și Ilene Cosânzene, cu care
m-am întâlnit într-un speed-training înainte de expunerea oficială a poveștilor, o
știam pe Maria Dancu, dedicată și luptătoare pentru locul numit în sat ”bibliotecă”
și mai știam și câțiva oameni din Primărie, interesați de bunul mers al
lucrurilor.
Și chiar așa, am fost luată prin
surprindere, deoarece Maria mi-a pregătit o surpriză cu totul și cu totul făurită
din dragoste pentru omuleții cu care lucrează și pentru meseria de bibliotecar,
meserie care, cel puțin în ultima vreme declară că o inspiră și că, nu de
puține ori sufletul îi este mângâiat prin ceea ce face: ”de când cu Biblionetul, lucrurile s-au schimbat, iar locul acesta (biblioteca)
îl văd din altă perspectivă”, îmi tot spunea Maria, până nu demult.
Dar, vorbe rostesc toți, fapte
care să susțină cuvintele, mai puțini. De când am coborât din mașină, am
identificat primeneala locului, a curții bibliotecii, în mod special, care se
vedea că este lucrată cu știința grădinarului îndrăgostit de flori. Pământul
era reavăn, iar în contrast cu el, florile multicolore invitau să faci pasul
înainte, până dincolo de ușa de intrare, unde mă aștepta Maria.
V-am pregătit o surpriză, mi-a
spus, sper să vă placă. Am lucrat la ea, până azi noapte, târziu, cu nora mea.
Gândul meu zbura la prăjituri sau la alte bunătățuri cu care să-i răsplătim pe
micii povestași de Păuca, pe lângă darurile oferite de Biblioteca ASTRA.
Și, chiar dacă, nimic din
împrejur nu promitea ceva ”atât de special”, Maria mă invită să văd camera
amenajată special pentru povestași și pentru toți cei care de acum înainte vor
să cerceteze lumea cărților, a cuvintelor înțelepte și a personajelor pozitive.
Și, da, cu adevărat, am pășit într-o odaie ca altădată, în care fiecare detaliu
era bine pus la locul lui. Nu ne-a rămas decât să ne minunăm, să așezăm
scaunele pe lângă laviță, să înființăm deja bine-cunoscutul jilț al povestitorului
și să așteptăm oaspeții pentru a purcede în Tărâmul Timpului Magic, tema de
studiu a povestașilor păuceni.
Și-am pornit povestea, iar odaia
Mariei s-a umplut de întâmplări de demult, de zâmbete ghidușe, de comentarii,
gen ”Dar, chiar așa a fost”. Și pentru că odaia cu povești a Mariei era atât de
primitoare, după ceremonia de răsplătire și aplaudare a celor mici, ceremonia
de deschidere a CIP-ului s-a desfășurat tot în odaie, așa ca într-o continuare
firească a timpurilor fantastice de prefacere a unor spații uitate, până nu
demult, atât de om, cât și de timp.
Povestitorii sunt, prin
definiție, prietenoși, pentru că știu taina cuvintelor care leagă suflete și
dezleagă neînțelegerile, fapt pentru care doar pentru ”fotografia-martor” de
tăiat panglica ne-am urcat în spațiul destinat calculatoarelor primite în dar
de la prietenii noștri de la IREX.
Și, așa cum bine vă imaginați, petrecerea
de re-start a bibliotecii din Păuca s-a încheiat cu zâmbetul pe buze și în
suflet, și cu promisiunea de a merge mai departe, împreună.
Florinela Anca Vasilescu
Florinela Anca Vasilescu
